TVA-ul la reclamele Meta: cum îl bagi în pragul de ROAS la ramburs

TVA-ul la reclamele Facebook e cheltuiala pe care nimeni n-o pune în pragul de ROAS. Meta îți facturează din Irlanda, fără TVA pe factură, și tu te uiți la 4.300 de lei spend și zici „bun, ăsta e costul”. Dacă nu ești plătitor de TVA, nu e. Costul e 5.203 lei, că datorezi 21% la stat, în regim de taxare inversă, și nu-i poți deduce. Uite cum se calculează, cum se mută pragul de ROAS și ce diferă între plătitor și neplătitor. Fără sfaturi contabile, doar aritmetica.

De ce apare TVA la o factură fără TVA

Ca să rulezi reclame Meta pe firmă din România ai nevoie de un cod de TVA intracomunitar. Îl au și neplătitorii de TVA, e codul „special” pe care-l ceri ca să poți cumpăra servicii din UE. Meta, fiind în Irlanda, îți emite factura fără TVA, în taxare inversă. Asta înseamnă că TVA-ul se datorează în România, de către tine.

• Plătitor de TVA: declari 21% TVA colectat și, în același decont, îl deduci. Rezultat: nimic în plus de plată. Reclama de 4.300 lei te costă 4.300 lei.
• Neplătitor de TVA: declari și plătești 21% la stat, dar n-ai de unde să-l deduci, că nu ești în sistemul de TVA. Reclama de 4.300 lei te costă 4.300 + 903 = 5.203 lei.

În opinia mea, ăsta e cel mai des ratat cost la magazinele mici de ramburs, că nu apare nici în Ads Manager, nici pe factura Meta, nici în Shopify. Apare doar la contabil, la sfârșitul lunii, ca sumă de plată. Detalii despre cotele de TVA pe vânzări sunt în ce cotă de TVA plătești ca vânzător COD.

Cum intră în pragul de ROAS

Pragul de ROAS e valoarea comenzilor plasate împărțită la banii pe care-ți permiți să-i dai pe reclame. Iar banii pe care-ți permiți să-i dai pe reclame sunt încasările reale (după neridicare) minus marfa, minus transportul, minus ținta de profit. La neplătitor, suma asta o împarți la 1,21, că fiecare leu dat lui Meta te costă 1,21 lei. Formula completă e în pragul de ROAS la ramburs; aici doar bag TVA-ul în ea.

Concret: spend maxim = (încasări − costuri − ținta de profit) / 1,21 la neplătitor, și / 1 la plătitor. Pragul de ROAS = valoarea comenzilor plasate / spend maxim.

Un exemplu numeric complet, pe 100 de comenzi

Produs la 129 lei, marfă 25 lei/buc, transport dus 17 lei/colet, retur 14 lei/colet, neridicare 35%, țintă 15% profit din încasări.

Uite ce înseamnă asta în practică: ai o campanie cu ROAS 4,2 în Ads Manager. Dacă ești plătitor de TVA, e peste țintă, o lași. Dacă ești neplătitor, e sub 4,71, adică ești pe profit, dar sub cei 15% pe care ți i-ai propus. Și o campanie cu ROAS 3,2, care „e ok” pe hârtie, la neplătitor e sub break-even: pierzi bani la fiecare comandă.

Diferența dintre 3,89 și 4,71 e de 21%, fix cota. Nu e o coincidență, e aritmetică: toată diferența vine din TVA-ul pe reclame.

Cele două greșeli pe care le văd

1. Neplătitorul care-și pune pragul din calculatoare făcute pentru plătitori. Majoritatea calculatoarelor de ROAS de pe net presupun că spendul e costul. La tine spendul e costul × 1,21. Toate pragurile tale sunt cu 21% prea mici.
2. Plătitorul care „adaugă TVA” la reclame de două ori. Unii plătitori bagă 21% pe reclame în Excel, din prudență. Nu. La plătitor efectul e zero pe reclame; TVA-ul tău de plată vine din vânzări (21% din încasări, minus deducerile), nu din Meta.

Și o a treia, mai mică: cine lucrează cu spendul în dolari sau euro din Ads Manager și îl compară cu încasările în lei. Convertește întâi în lei la cursul din ziua facturii, apoi pune TVA-ul, apoi compară. Altfel pragul iese cu 5-10% deplasat fără să știi de ce.

Ca să nu te încurci, ține minte: TVA-ul pe reclame e un cost doar la neplătitor. TVA-ul pe vânzări e un cost doar la plătitor. Amândouă mută profitul, dar în locuri diferite.

Cum o vezi în CashOnDelivery

În Setări bifezi dacă ești plătitor de TVA și cota. Dacă nu ești, aplicația adaugă singură 21% nedeductibil pe cheltuiala de reclame în calculul profitului, pe zi și pe lună, și îl arată ca linie separată, ca să vezi cât te costă de fapt Meta. Dacă ești plătitor, calculează TVA-ul de plată din vânzările reale minus deducerile pe marfă, transport, contabilitate (pe care le poți porni sau opri fiecare), înainte de impozitul pe profit. Calculatorul de prag ROAS are același comutator plătitor / neplătitor și îți desenează curba pragului pe toate ratele de neridicare de la 0 la 60%, gratuit, fără cont. Ce nu face: nu-ți depune deconturi și nu ține loc de contabil. Îți arată doar cifra corectă înainte s-o vezi la el.

Întrebări frecvente

Reclamele Facebook au TVA în România?

Meta facturează din Irlanda, fără TVA pe factură, în regim de taxare inversă. Dacă nu ești plătitor de TVA (dar ai cod special de TVA intracomunitar, obligatoriu ca să rulezi reclame), datorezi TVA-ul de 21% la stat și nu-l poți deduce: reclamele te costă efectiv cu 21% mai mult. Dacă ești plătitor de TVA, îl colectezi și îl deduci simultan, efect zero.

Cu cât se mută pragul de ROAS din cauza TVA-ului pe reclame?

Împarți banii disponibili pentru reclame la 1,21. În exemplul din articol (129 lei, 35% neridicare, țintă 15% profit), pragul de ROAS pe comenzi plasate urcă de la 3,89 la 4,71 pentru un neplătitor de TVA. Adică o campanie cu ROAS 4,2 e pe țintă la plătitor și sub țintă la neplătitor.

Merită să devin plătitor de TVA ca să scap de cei 21% pe reclame?

Nu e o decizie de făcut din articolul ăsta și nici din calculatorul de ROAS. Ca plătitor scapi de TVA-ul nedeductibil pe reclame, dar colectezi 21% pe toate vânzările și deduci ce ai pe facturi. Discută cu contabilul pe cifrele tale; noi doar îți arătăm cum se mută pragul în fiecare variantă.